Capitolul 6.
Totul era perfect. De ce trebuia să-mi fie luat totul, acum că am cunoscut iubirea, după atâtea secole de solitudine? De ce trebuia să sufere Jacqueline pentru mine? Ea era vinovată doar pentru că ţinea atât de mult la mine şi nu merita să-mi cunoască lumea atât de aproape şi atât de brutal.
Gândurile astea mi-au ţinut companie tot drumul către zona Pipera, unde îşi avea locuinţa tatăl meu din atâtea privinţe. Tatăl din a doua mea viaţă. Tatăl pe care l-am dezamăgit de atâtea ori şi în ochii căruia nu m-am ridicat niciodată la nivelul Mariei, sora pe care nu am întâlnit-o, dar despre care ştiam că era un vampir mult mai bun decât mine, aşa cum Suteck mi-a repetat de atâtea ori.
Trebuia să mă calmez. Suteck nu trebuia să simtă nicio emoţie venind de la mine. Era prea periculos şi nu puteam risca să nu-mi acorde ajutorul lui. Citește restul acestei intrări »
Blogu' lu' Flory 